Am sa incep acest articol cu o anecdota destul de interesanta.

„Era in vremea Evului Mediu si un om hotarase sa paraseasca cetatea sa pentru ca nu se mai intelegea cu oamenii de acolo. Pe drumul spre noua casa a dat de un batranel.

Tanarul: Cum sunt oamenii din cea mai apropiata cetate?
Batranul: Nu sunt sigur. Oamenii din cetatea din care ai plecat cum erau?
Tanarul: Nu foarte prietenosi. De aceea am si plecat.
Batranul: Tare mi-e frica de faptul ca nu o sa gasesti oameni mai buni nici aici.

Dupa ce tanarul isi continua drumul, la acelas batranel se opreste o domnisoara.

Domnisoara: Cum sunt oamenii din cea mai apropiata cetate?
Batranul: Nu sunt sigur. Oamenii din cetatea din care ai plecat cum erau?
Domnisoara: Foarte prietenosi! Am plecat pentru ca imi place sa cunosc persoane noi.
Batranul(vorbind despre aceeasi cetate, desigur): Si oamenii de acolo sunt la fel de prietenosi.

Dupa ce pleca si domnisoara, un negustor care auzise ambele conversatii se apropie de batran si ii spune:

Negustorul:Nu e corect ce ai facut! I-ai mintit!
Batranul: Nu am mintit pe nimeni. Fiecare, in drumul lui, isi poarta lumea cu el”

Mirajul pe care il anuntam inca din titlu este starea de spirit a celor din jur. Cand totul este roz pentru tine, cand lucrurile iti merg foarte bine ai impresia ca pana si cel mai serios om parca, in coltul gurii, a afisat un zambet. Dar cand suntem incruntati, morocanosi, ne intrebam de ce toata lumea e trista si stresata? Chiar daca ei sunt veseli in mintea noastra se creeaza iluzia ca veselia lor are un motiv superficial sau ca rad doar pentru a uita de griji. Nu este geneic valabil dar sa luam exemplu’ urmator: in orasul natal esti obisnuit cu un grup de persoane care fac mai mereu glume. Esti pus in situatia de a te muta si noul cerc de persoane cu care intri in contact  prefera discutiile serioase pe diferite teme. La inceput tinzi oarecum sa cauti in cauti in spusele lor macar o gluma, fie ea cat de mica.

Si da, stiu ca e normal fenomenul.La fel de adevarat este ca fiecare dintre noi isi poarta lumea cu el. De aceea avem si interese diferite si, nu mai prejos, moduri diferite de a gandi.

Derivand de la starea de spirit si mergand spre alte domenii, „lumea noastra” influenteaza si solutiile pe care le gasim la probleme. Sa va dau iarasi un exemplu simplu si practic: mai multi elevi au fost pusi la ora de fizica sa realizeze un experiment. Experimentul consta in punerea in miscare a unui pendul gravitational, unghiul intre pozitia de echilibru si pozitia in care elongatia era maxima terbuind sa fie mai mic de 6 grade sexagesimale.   Un elev a desenat unghiul pe o foaie de hartie si a lipit acea foaie pe un stativ. A pus pendulul in fata foii si astfel a obtinut acel unghi de care avea nevoie. Alt elev a calculat cu cat trebuia sa miste acel obiect atarnt folosind formula pentru masurarea lungimii marginii unui cerc. Alt elev a considerat ca a-i da un branci e de ajuns pentru a obtine un unghi destul de mic.

E un simplu mijar daca consideram ca suntem la fel. Fiecare isi poarta lumea.

 

Anunțuri