You are currently browsing the tag archive for the ‘furtuna’ tag.

Zic de Puya cand a spus ca Romania e undeva in Balcani. Nu ca Romania ar fi tara carpato-danubiano-pontica, dar ah-şăş! Dude, ploua non-stop. Daca mai ploua mult o sa inceapa sa imi placa ploaia (si stim bine ca mie NU imi place ploaia) .Parca avem climat ecuatorial. Dimineata e soare si seara e furtuna.  Oarecum e bine ca ploua pentru ca si asa au oprit astia de la Apaterm iar apa calda,iar o luna.

Si chiar asta vroiam sa intreb: De ce se opreste in fiecare an, in fiecare vara, apa calda(la unii chiar si apa rece) timp de o luna de zile? Si de ce tocmai vara cand, vorba aia, se mai spala omu’? Probabil ca se fac reparatii la tevi dar…in fiecare an? Si cu toate astea , pe parcurs, tot se mai opreste apa 1-2 saptamani la 5 luni ca se fac revizii.

In mintea mea diabolica se concepe o schema foarte complicata cum ca aia de la Apaterm au un blogger infiltrat p-aci si care e pus sa faca trafic din posturi de genul „oameni buni spalati-va ca pute in autobuz”. Cum pusca mea sa nu puta daca aia  inchid apa din 3 in 3 zile. Eu una am cam racit si mi-e rau pentru ca de ceva vreme incoace, in lenea mea caracteristica, fac baie cu apa rece. Am ajuns sa adorm la 9 si asta  nu de oboseala. Si e bine-cunoscuta sensibilitatea fetelor ,*ahem*, in anumite momente. Bunicu deja s-a obisnuit cu mine pe la el din 3 in 3 zile pentru ca el are apa calda si ma spal pe cap acolo.  Vreau apa calda, atat cer. Vreau prea mult? Nu am cerut boiler si nici centrala. Ma duc sa mai verific o data la baie daca nu cumva intre timp mi-au fost ascultate rugaciunile.

Anunțuri

Stiti ca va spuneam de oroarea mea pentru ploaie. Ei bine…

Azi am plecat ca de obicei cu fratele meu in parc. La ora 8 incepe iubita mea furtuna. Tunete, fulgere, intuneric, eu intr-un parc cu un copil de 3 ani care plange in brate si nici un loc de adapost. Si nu, nu a aparut moartea cu coasa pentru ca nu este o scena de film horror. Am sunat-o pe mama sa vina sa ma duca acasa. Mama mi-a spus ca mai bine incerc cu altceva ca nu mai are benzina si o sa ramana in drum. Eu nu si nu si nu. Sa vina mama mea  sa ma ia ca mie  mi-e frica. Ce era sa faca? Sa isi lase odraslele in drum?

Am asteptat in jur de un sfert de ora in ploaie. Intre timp il pusesem pe bebe sub o copertina care  era prea mica sa ne protejeze pe amandoi, asa ca eu am stat in ploaie. A ajuns si mama. Ma urc fericita in masina  sigura fiind ca s-a terminat.  Da, de unde! Ajung pe la Atlantic (pentru cei ce cunosc Galatiul) si se opreste masina. Nu mai avea mama benzina. Si s-a oprit fix in intersectie. Incercasem eu sa imping masina pana macar sa o lase undeva pe dreapta. Da ce sunt eu? Culturista? Normal ca nu am putut mai ales ca era si deal. In cazul asta ori cu frana de mana trasa ori pe liber era tot acelas lucru  pentru mine. Vine langa mine un chelios stirb(OH, THE HORROR), zambeste(ca nu era de ajuns sa se uite la mine) si ma ajuta cu impinsu. Ii multumesc frumos si fug in masina.

Evident era furtuna si mama pe cine putea sa trimita sa mearga pe jos sa ia niste benzina? Pe mine, fiica ei careia nu ii e frica de tunete, fulgere, caini, oameni cu tarnacoape fugind spre ea si strigand „Omorati-o ca a jucat in <<Pe aripile vantului>>” Primul Peco functional e cel de la Moldova(pentru necunoscatori, 20 de minute de mers pe jos pe vreme buna) pentru ca cel de langa Atlantic s-a inchis. Tot drumul a tunat, a fulgerat, a  plouat cu galeata. Eu eram si in tricou alb .Ar fi fost o priveliste  daca nu mai aveam oleaca si incepeam sa plang pentru ca  parca nu mai ajungeam. Spre norocu meu tot drumul m-a tinut de vorba la telefon un prieten, Laurentiu, caruia ii multumesc mult.

Cand am ajuns , tanti de la benzinarie imi spune :”Domnisoara, vedeti ca v-ati stropit pe spate”.No shit Sherlock! Care a fost primul indiciu? Asta in conditiile in care eu eram uda din cap pana in picioare. Dar stiti cum sunt vanzatoarele din Galati.  O rog sa imi comande un taxi. Vine un taxi si ma urc, spre surprinderea mea, in acelas timp cu alt domn. Probabil nu era comanda mea dar a avut amabilitatea sa ma lase pe mine sa ma urc. Merci domnu! (Desi nu ii dadeam mai mult de 22 de ani, cred, zic, gen probabil.) Ajung acasa si totul e bine. Mai putin faptul ca Laurentiu s-a suparat pe mine. Dar sper sa ii treaca.

Twitter

Arhive

Noiembrie 2017
L M M M V S D
« Sep    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Blog Stats

  • 75,189 hits